Concluzii InfraDays 2026: ce am înțeles după două zile de dialog
InfraDays 2026 a fost, pentru noi, mai mult decât o nouă ediție a unui eveniment pe care îl organizăm. A fost unul dintre acele momente în care se vede clar cum se așază lucrurile în industrie și cum începe să se contureze o direcție comună.
Timp de două zile, am avut alături peste 40 de speakeri și 350 de specialiști și reprezentanți ai autorităților, proiectanți, antreprenori, mediul academic și furnizori de tehnologie. Dincolo de prezentări, a fost un spațiu real de dialog, în care am pus pe masă experiențe, blocaje, soluții și întrebări deschise.
Am construit această ediție într-un context în care digitalizarea este deja prezentă în proiecte, însă modul în care este aplicată diferă destul de mult de la un caz la altul. Tocmai de aceea, discuțiile s-au mutat firesc către procese, responsabilități și utilizarea concretă a datelor. Întrebarea lansată de Dan Moraru în deschidere a rămas prezentă pe tot parcursul evenimentului: „Lăsăm în urmă dosare sau date care pot fi folosite mai departe?”
Modele, cerințe și informație utilă
Una dintre cele mai vizibile schimbări ține de felul în care este înțeles BIM. În discuțiile din aceste două zile, BIM a fost privit ca o infrastructură de informație, un sistem care susține întregul ciclu de viață al unui proiect. Modelele devin, în acest context, suport pentru date care sunt folosite de mai multe echipe, în momente diferite.
Proiectele de infrastructură capătă astfel o dimensiune nouă: fiecare element include informații relevante pentru proiectare, execuție, operare și mentenanță. Această perspectivă schimbă automat și modul în care sunt definite cerințele. Am discutat mult despre nevoia de claritate, ce informații sunt necesare, la ce nivel de detaliu și cum vor fi folosite ulterior. Modelele devin valoroase atunci când răspund acestor întrebări.
Standardele BIM și mediile comune de date (CDE) au fost, de asemenea, un punct central. Ele creează coerență și permit echipelor să lucreze pe aceleași baze, fără pierderi de informație. Un alt aspect important este rolul beneficiarului, care începe să fie din ce în ce mai prezent în definirea cerințelor și în utilizarea datelor pe termen lung.
Exemple din proiecte reale
Ne-am dorit ca InfraDays să rămână ancorat în practică, iar acest lucru s-a reflectat în studiile de caz și demonstrațiile tehnice. Am urmărit procese complete de modelare, de la datele inițiale, teren, informații GIS, axe, până la modele integrate, în care specialitățile sunt corelate. Aceste exemple au arătat cât de mult contează coordonarea încă din faza de proiectare.
Instrumente precum modelarea parametrică, verificarea modelelor sau identificarea coliziunilor devin parte naturală a fluxului de lucru. Ele ajută echipele să anticipeze situații care, în mod tradițional, apăreau abia în execuție. Tranziția de la 2D la 3D rămâne un proces în curs pentru multe organizații, iar beneficiile sunt din ce în ce mai vizibile: mai multă claritate, mai puține corecții și o mai bună predictibilitate a proiectelor.
Datele ca bază pentru decizii
Unul dintre cele mai consistente subiecte a fost cel al datelor. În toate discuțiile a revenit ideea că valoarea digitalizării vine din modul în care datele sunt colectate, corelate și utilizate. Monitorizarea, stabilirea unor repere inițiale și urmărirea evoluției în timp sunt esențiale pentru proiecte de infrastructură.
Exemplele prezentate au arătat cum datele din teren pot susține decizii tehnice, pot reduce riscuri și pot oferi o bază solidă în situații complexe. Digital Twin apare, astfel, ca o extensie firească a acestor procese. Modelele digitale evoluează continuu, integrate cu date reale, și oferă o imagine actualizată a infrastructurii pe termen lung.
BIM în achizițiile publice
Integrarea BIM în sectorul public a fost una dintre temele cele mai discutate. Cerințele BIM încep să apară tot mai des în documentațiile de achiziție, iar acest lucru contribuie la o mai bună structurare a proiectelor. În același timp, implementarea depinde de claritatea responsabilităților și de modul în care sunt definite livrabilele.
Discuțiile au evidențiat importanța corelării datelor încă din fazele incipiente și a utilizării unor platforme comune, care să permită continuitatea informației. Un punct important a fost legat de echilibrul dintre standardizare și formare. „Dacă standardizarea vine înaintea educației, va fi percepută ca o obligație, nu ca o oportunitate”, spunea Tudor Duțu. Această idee a revenit în mai multe intervenții și a deschis o discuție necesară despre modul în care sunt introduse aceste schimbări.
Procesele dau ritmul tehnologiei
În zona tehnologiilor emergente, discuția a fost orientată către aplicabilitate. Inteligența artificială, automatizarea și integrarea sistemelor sunt deja parte din industrie. Rezultatele depind, în mare măsură, de modul în care sunt structurate procesele și de felul în care echipele colaborează.
„Nu avem, de cele mai multe ori, o problemă de tehnologie, ci de workflow”, a punctat Gregor Strekelj. Este o observație care a pus în perspectivă multe dintre provocările discutate.
Speakeri și teme relevante
Ediția din 2026 a reunit un număr important de specialiști din domeniu, atât din România, cât și din mediul internațional, care au contribuit la conturarea direcțiilor actuale de digitalizare în infrastructură.
Din partea ALLBIM NET, intervențiile lui Dan Moraru, George Călin, Aurel Isip și Adrian Ghencea au structurat principalele teme ale evenimentului, de la rolul BIM ca sistem de management al informației până la integrarea fluxurilor digitale în execuție și colaborare.
Componenta academică a fost susținută de Universitatea Transilvania din Brașov, prin Mircea Conțiu și Alexandru Bratu, care au prezentat exemple aplicate de implementare BIM și direcții de dezvoltare a competențelor în rândul viitorilor specialiști.
Din zona proiectării și consultanței, Marius Hazaparu (ISPCF) și Emre Şentürk (Yüksel Proje) au adus studii de caz relevante din infrastructura feroviară și rutieră, evidențiind aplicabilitatea modelării parametrice și a coordonării digitale în proiecte complexe.
Dimensiunea internațională a fost completată de intervențiile susținute de Gregor Strekelj (Allplan Austria), Fabian Sartori (Allplan Elveția) și Ayhan Akray (Allplan Cehia), care au prezentat tendințe și tehnologii utilizate în proiecte de infrastructură la nivel global.
Din zona execuției și a producției, Emil Rotaru (Somaco Grup Prefabricate) a oferit exemple concrete privind utilizarea datelor în proiecte de mare complexitate, iar reprezentanții companiilor de construcții, precum Cristian Erbașu (Construcții Erbașu), Eugen Ionescu (Meva Concept), Cătălin Andrei (STRABAG), Guido Retter (RETTER Group), Costel Cojanu (PORR) și Georgiana Șulț (Vialis Engineering), au discutat despre utilizarea modelelor digitale în șantier.
Panelurile dedicate sectorului public au reunit reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor relevante, printre care Rodica Lupu (Cluster TEC), Radu Hudișteanu (Bureau Veritas România), Carmen Pitu (Lion Broker de Asigurare), Cătălin Frăcea (CNIR), Orsolya-Mária Kövér (MDLPA), Tudor Duțu (DRDP Brașov), Diana Țenea (CFR), Virgiliu Vițan (ANAZ), Radu Lazăr (CIPU Sector 6) și Anagabriela Deac (UTCN).
Contribuții importante au fost aduse și de Nicoleta Ilieș (SRGF), Dan Vasile Mureșan (AIIR Transilvania) și Dragoș Marcu (AICPS), care au evidențiat legătura dintre standarde, reglementări și implementarea digitalizării în proiectele de infrastructură.
Ce ducem mai departe
Privind în ansamblu, InfraDays 2026 a arătat o industrie în mișcare. Discuțiile au fost mai aplicate, mai conectate la realitate și mai orientate către soluții. Se conturează o direcție clară, în care datele, colaborarea și procesele bine definite devin elemente centrale.
Pentru noi, InfraDays rămâne un spațiu în care aceste conversații pot continua. Un loc în care ideile se testează, se ajustează și, treptat, se transformă în practică.
Și, poate cel mai important, un loc în care vedem că există dorința de a construi mai bine, împreună. Ne dorim să ducem mai departe aceste discuții și să le dezvoltăm în edițiile viitoare, astfel că InfraDays va continua, iar o a treia ediție este deja în plan.
Până atunci, cei interesați să aprofundeze aceste direcții pot urmări sau se pot înscrie la The BIM Challenge, școala de vară dedicată studenților și profesioniștilor, construită ca un spațiu de învățare aplicată și colaborare în jurul BIM și al proceselor digitale din construcții.
