Marți dimineață. Pe masă, un dosar din '85.
Calcule pe hârtie și semnătura unui inginer pe care îl respecți. Deschizi modelul în soft. Apeși un buton. 12 secunde. Poate 20. Clasa II de risc seismic. Posibil clasa I.
Raportul de azi e al tău. Semnătura e a ta. Aceeași clădire, ani diferiți, norme diferite — rezultat diferit.
Cu această imagine a deschis Adrian Ghencea — inginer structurist, vicepreședinte AICPS Constanța și learning & growth partner la ALLBIM.NET — prezentarea de pe scena Conferinței Naționale AICPS, ediția 34. Titlul a spus tot: Schimbarea nu mai vine. Se proiectează.
Trei capitole. O oră. Și o sală plină de ingineri care au recunoscut că întrebările puse de pe scenă sunt exact cele pe care le evitau. Coduri noi care schimbă ce înseamnă să livrezi un proiect bun. Instrumente care mută valoarea inginerului din calcul în decizie. Și o profesie care nu dispare — ci se redefinește.
Mai jos, tot ce s-a spus.
23 de luni. Atât mai e.
Prezentarea a pornit cu un calendar. Nu unul vag, ci cu date concrete care ar trebui să fie pe peretele oricărui birou de proiectare din România:
30 martie 2026 — deja. Textul definitiv al noii generații de Eurocoduri a fost predat. 74 de părți, 11 standarde europene, 2 specificații tehnice. 13 ani de muncă, peste 1.000 de experți din toată Europa.
30 septembrie 2027. Data-limită la care fiecare stat membru publică și adoptă oficial noile standarde. De la această dată, codul e activ pe orice proiect nou.
30 martie 2028. Generația actuală de Eurocoduri — EN 1990 până la EN 1999 — iese din uz. Orice proiect început după această dată se face exclusiv sub noua generație, fără opțiuni.
Sunt 23 de luni până când vechile coduri nu mai sunt opționale. Nu e o amenințare. E un calendar.
Ce cer codurile noi de la biroul tău
Nu e vorba doar de coeficienți noi. Noua generație de Eurocoduri schimbă fundamental ce înseamnă să livrezi un proiect bun.
Clădirile existente primesc în sfârșit un cadru explicit de evaluare și reabilitare. Fiecare expertiză tehnică din 2028 încoace va trebui să urmeze o metodologie trasabilă — un model documentat, nu o foaie de calcul.
Performance-based design devine standard. Nu mai predai un calcul — predai o predicție care poate fi verificată. Pentru asta ai nevoie de date din clădire, nu de coeficienți fixați în 1990.
Materiale noi intră în cod: oțel până la S700 (EN 1993-1-1), S960 (EN 1993-1-12), sticlă structurală. Toleranțe mai strânse, comportament neliniar mai pronunțat. Regula empirică nu mai e suficientă — ai nevoie de modele calibrate.
Climatul intră în cod. Acțiunile climatice se schimbă pe durata de viață a clădirii. Codul cere ca modelul tău să poată fi actualizat, nu arhivat. Proiectul nu se termină la recepția clădirii.
Cum a spus Adrian Ghencea pe scenă: Generația întâi ne-a învățat să proiectăm. Generația a doua ne învață să anticipăm.
P100-1/2025 și fondul construit
Cifrele prezentate la AICPS 34 sunt greu de ignorat. Conform datelor AICPS, MDLPA și OAR:
Există 2.700 de clădiri cu risc seismic clasa I și II în România - majoritatea în București. Sub noul cod P100-1/2025, consumul de materiale la fundații și elemente verticale seismo-rezistente crește în medie cu 30–200%. Iar peste 90% din fondul construit înainte de 2013 necesită consolidare sub noul cod.
Nu e o statistică abstractă. E portofoliul de proiecte al următorilor 20 de ani.
Ecuațiile sunt rezolvate. Miza e în întrebare.
A doua parte a prezentării a pus în față o schimbare de paradigmă pe care mulți o simt, dar puțini o articulează clar: cu cât softul calculează mai mult, cu atât decizia inginerului cântărește mai mult.
Timoshenko de mână, Newton-Raphson de mână, nodul stâlp-grindă pe foaie — acestea nu mai sunt miza. Cel care știe Timoshenko nu îl mai rezolvă. Îl folosește ca să verifice. Valoarea s-a mutat în interpretare, validare și decizie.
Un model. Aceleași date. De la concept la operare.
Prezentarea a arătat cum arată un flux integrat real — nu o colecție de softuri, ci un ecosistem în care datele circulă fără să fie re-introduse manual la fiecare pas:
Allplan asigură modelul BIM central — un singur model în care toți participanții văd același adevăr, iar modificările geometrice se propagă imediat în calcul.
SCIA Engineer + FRILO preiau modelul direct prin AutoConverter și fac calculul structural multi-material conform Eurocodurilor, inclusiv generației a doua. Modificările se întorc în Allplan. Un singur model, zero muncă paralelă.
Bimplus funcționează ca mediu comun de date conform ISO 19650 — trasabilitate completă, fluxuri de aprobare între discipline, sincronizare în timp real.
dTwin închide bucla: după recepție, clădirea continuă să trăiască în model. Senzori, date în timp real, comportament structural monitorizat pe tot ciclul de viață.
Alături de acestea, au fost prezentate și GEO5 pentru geotehnică, PROTA + ProtaSteel pentru detaliere structurală și îmbinări metalice, Bluebeam pentru revizie pe planșe și GoCanvas / SiteDocs pentru documentare pe teren.
Calculul prezice. Senzorii confirmă.
Unul dintre momentele cele mai puternice ale prezentării a fost secțiunea despre monitorizarea structurală în timp real. Timp de 50 de ani, fluxul a fost același: calculul spune ce ar trebui să facă structura — recepție — arhivă. Sfârșitul dialogului.
Cu dTwin, dialogul continuă. Senzorii spun ce face structura în fiecare zi. Un studiu din 2025 citat în prezentare arată o cădere de frecvență de la 3.82 la 1.48 Hz detectată cu zile înainte de orice fisură vizibilă.
Cu dTwin, peretele vorbește înainte să crape.
Și asta ridică întrebarea pe care Adrian a pus-o explicit: câte din clădirile pe care le-ai proiectat știi cum se comportă azi?
Ce face AI azi, nu peste un an
Prezentarea a acoperit și roadmap-ul Allplan Neural Engineering — nu ca promisiuni de viitor, ci ca funcționalități deja disponibile sau în lansare imediată:
AI BIM Modeller generează modele BIM de bază pe nivel din planșe 2D. AI Structural Analyzer filtrează, selectează și extrage concluzii de proiect. AI Precast Detailer creează detalii de armare pentru elemente prefabricate. AI Drafter repozitionează automat note, texte și linii de cotă. MCP Connector permite controlul de la distanță al aplicațiilor Allplan Desktop cu orice platformă agentică.
Iar AI Visualizer generează vizualizări în câteva secunde din geometrie simplă, selecție de materiale sau descriere text — cloud-based, fără hardware dedicat.
Cel mai valoros inginer nu calculează cel mai repede
A treia parte a prezentării a fost cea mai directă. Și probabil cea mai importantă.
Cel mai valoros inginer din sală nu e cel care calculează cel mai repede. E cel care știe când softul greșește.
Inginerii noi nu sunt alți ingineri. Sunt aceiași, care gândesc altfel. Care înțeleg că valoarea lor nu stă în administrarea datelor între discipline, ci în decizia pe care o iau cu acele date. Că softul l-ai menționat abia la jumătate — pentru că înainte de instrumente, contează să înțelegi meseria.
Exact cum a încheiat Adrian prezentarea: Am petrecut 30 de minute vorbind despre coduri, standarde, despre structuri și decizii. Pentru că înțelegem meseria, nu doar programul.
Continuăm discuția
Dacă vrei să vezi cum funcționează oricare dintre softurile prezentate — le deschidem, le testezi, pui întrebările pe care nu le-ai pus în sală. Dacă vrei să înțelegi unde pierzi timp în fluxul actual de proiectare, oferim un audit digital gratuit, online sau la biroul vostru, fără obligații.
Iar în 2026, organizăm împreună cu AICPS un workshop practic — workflow BIM, analiză, monitorizare, digital twin, fluxuri integrate. Voi decideți agenda.
Schimbarea nu mai vine. Se proiectează. Noi vă stăm alături.
