Standardele BIM, acum în limba română
Timp de ani de zile, oricine voia să lucreze corect după ISO 19650 în România trebuia să treacă printr-un filtru în plus: traducerea. Fiecare birou de proiectare, fiecare antreprenor și fiecare beneficiar public interpreta pe cont propriu termeni tehnici din engleză, iar asta însemna proceduri BIM ușor diferite de la un proiect la altul, chiar dacă toată lumea pornea, teoretic, de la același standard.
Asociația de Standardizare din România (ASRO) a pus capăt acestei situații și a publicat versiunea în limba română a standardelor SR EN ISO 19650-1:2019 și SR EN ISO 19650-2:2019. Noi, la ALLBIM NET, am contribuit financiar la acest demers, alături de CONSOFT România, Novart Engineering, Graitec România, Holcim România și Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS), pentru că știm din experiența noastră directă cât de mult contează un limbaj comun între proiectanți, constructori și beneficiari.
De la concepte generale la etapa de livrare a activelor
SR EN ISO 19650-1 stabilește conceptele și principiile de bază ale managementului informației în proiecte BIM: cum se organizează datele, cine răspunde de ce informație și în ce format circulă ea între discipline. Partea a doua, SR EN ISO 19650-2, coborâră aceste principii la nivel practic și acoperă etapa de livrare a activelor, adică exact momentul în care un proiect trece din faza de concepție în execuție și, ulterior, în exploatare.
Standardele au fost elaborate în cadrul comitetului tehnic ASRO/CT 335, BIM și sustenabilitatea mediului construit, comitet care oglindește la nivel național activitatea comitetului european CEN/TC 442. Practic, nu e o traducere izolată, ci o aliniere directă la cadrul cu care lucrează deja restul Europei.
De ce contează limba română în BIM
Un standard tehnic neînțeles corect nu e un standard, e o sursă de conflicte. Când un caiet de sarcini BIM citează termeni din ISO 19650 în engleză, fiecare parte implicată, de la arhitect la beneficiarul public, îi traduce mental altfel, iar diferențele astea mici se transformă rapid în neclarități contractuale: cine e responsabil de Common Data Environment, ce înseamnă exact un „information container”, cine validează un model înainte de livrare.
Cu varianta în limba română, caietele de sarcini, contractele BIM și procedurile interne de lucru pot cita direct textul oficial al standardului, fără riscul ca fiecare parte să înțeleagă altceva din același paragraf. E o schimbare care pare mică, dar elimină o sursă reală de conflicte de pe șantier.
Susținem digitalizarea reală, nu doar discursul despre ea
Ne implicăm în proiecte de genul acesta pentru că le trăim zilnic pe cele opuse: proiecte întârziate din cauza unor neclarități pe care un standard tradus corect le-ar fi prevenit din start. De aceea am susținut financiar elaborarea versiunii în limba română a SR EN ISO 19650-1 și 19650-2, alături de parteneri care împărtășesc aceeași direcție: digitalizarea reală a construcțiilor din România, nu doar la nivel de discurs.
Pentru noi, participarea la acest demers nu e un gest izolat, ci continuarea firească a muncii pe care o facem prin The BIM Challenge și prin colaborările directe cu proiectanți și constructori: aducem practica de zi cu zi în dialog cu cadrul normativ, ca cele două să nu mai evolueze separat.
Ce se schimbă, practic, pentru industrie
Pentru birourile de proiectare, standardele în limba română înseamnă caiete de sarcini BIM redactate direct în limba de lucru, fără riscul de a pierde nuanțe în traducere. Pentru antreprenori, înseamnă claritate asupra cerințelor de livrare a modelelor și a responsabilităților în Common Data Environment. Iar pentru beneficiarii publici, înseamnă un instrument pe care îl pot cere și verifica în contracte, fără să depindă de interpretarea unui consultant extern.
Alinierea la CEN/TC 442 mai înseamnă și cât de compatibile devin proiectele românești cu cerințele BIM din alte state europene, un avantaj direct pentru companiile care lucrează sau vor să lucreze pe piețe internaționale.
28-29 august, Constanța
Standardizarea e un pas necesar, dar practica de zi cu zi tot pe teren se testează. Dacă vrei să discuți direct cu oamenii care aplică deja ISO 19650 în proiecte reale din România, te așteptăm la The BIM Challenge 2026, 28-29 august, la Constanța.
